Procesorul
CPU – Central Processing Unit = unitatea centrala de procesare
Este cel care coordoneaza si integreaza totul, de la componentele
instalate pe sistem pana la programele cele mai complexe. El proceseaza
date si comenzi, primind si trimitand informatii codate in limbaj
binar prin impulsuri electrice. In mare, el este raspunzatorul pentru
viteza de reactie a calculatorului nostru.
Ce trebuie sa stim despre CPU
- Socket: aici trebuie sa discutam si despre placa de baza, pentru ca soclul (socket) este pozitionat pe aceasta si este cel care asigura compatibilitatea dintre cele 2 componente.
- FSB(Front Side Bus): prin care se realizeaza comunicarea dintre procesor si placa de baza. Adica, rapiditatea cu care se interactioneaza cu placa de baza si cu celelalte componente. Deci degeaba un microprocesor are frecventa mare daca viteza de transfer este mica.
- Frecventa de lucru (sau de tact) a procesorului arata capacitatea sa de prelucrare a datelor. Se masoara in megaherti (Mhz) dar odata cu evolutia microprocesoarelor, aceste frecvente au fost multiplicate, acum masurandu-se in gigaherti (Ghz).
- Cooler: cu cat un procesor este mai mare consumator de energie, cu atat va fi mai predispus la supraincalzire, asta inseamna ca va trebui sa aibe un cooler pe masura.
- Compatibiliatea cu memorii RAM: la fel ca la FSB, degeaba aveti un procesor performant daca memoria RAM este insuficienta.
- Cache Memory: ce trebuie sa stiti este ca, cu cat memoria cache este mai mare cu atat informatiile vitale vor fi mai usor de accesat.
Procesoarele se impart in doua mai categorii
Intel si AMD
Procesoarele Intel se impart in 3 categori
CORE PENTIUM CELERON
Iar cele AMD se impart si ele in doua mari categorii
Mono Nucleate- adica cele cu un singur nucleu (Single Core)
Binucleate- adica cele cu doua nuclee (Dual Core)
Iar acum Procesoarele AMD (Single Core) se impart si ele in 3 categorii. Mai mai dar multa imparteala au mai facut producatori de la AMD cand le-au creat. Sa dam cateva detalii utile despre fiecare acum ca le-am tot impartit atat. O era sa uit mai am o imparteala de facut cele Dual Core. Deci sa ii dam drumul.
AMD (Dual Core) se impart in doar doua categorii
Ce credeati ca sunt mai multe nu? :))
Athlon 64 FX Athlon 64 x2
Bun acum ca am terminat definitiv cu impartelile haideti sa dam niste detalii despre fiecare imparte.
Si cum ori ce poveste incepe de la inceput haideti sa incepem si noi cu inceputul :D
Si ele sunt Intel Core
-INTEL-
I.Core
Procesoarele Core au fost lansate pe piata la
jumatatea anului 2006 iar microarhitectura
care sta la baza lor difera considerabil de cea folosita la constructia
procesoarelor Pentium 4 si Pentium D. Noile inovatii tehnologice folosite in
procesoarele Core permit obtinerea unei performante crescute in conditiile
unui consum de energie electrica scazut.
1.Compania INTEL a incetat sa mai produca procesoare din categoria Intel Core(Single Core)
De ce? Pentru a nu ingloba tehnologia Core cica.
Fiecare nucleu are viteza specificata in tabelul de mai jos, dar asta nu inseamna ca un procesor cu 2 nuclee la frecventa de 1,80 GHz este echivalent cu un procesor cu un singur nucleu la frecventa de 3,6 GHz. O crestere mare de performanta este valabila doar atunci cind procesoarele sint folosite pentru softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe nuclee
-Modelele Core 2 Duo existente sunt urmatoarele-
2.Procesoarele Intel Core (Dual Core) numite si Intel Core 2 Duo acestea avand 2 nuclee
Procesoarele Core 2 Duo sint fabricate folosind doua tipuri de nuclee, anume Conroe si Allendale, care difera intre ele doar prin marimea memoriei cache de tip L2 (2 MB pentru Allendale si 4 MB pentru Conroe). Ele folosesc instructiunile pe 64 de biti (EM64T) si suporta tehnologiile de virtualizare (Intel Virtualization Technology) si de eficientizare a consumului energetic (Intel Enhanced SpeedStep Technology), dar nu si tehnologia Hyper-Threading. Aceste procesoare au nevoie de placi de baza cu soclu LGA775, insa aceste PB nu sint compatibile cu procesoarele Pentium 4 sau Pentium D. Modelele ieftine (E4400, E4300) nu suporta tehnologiile de virtualizare si au frecventa magistralei principale (FSB) de 800 MHz, spre deosebire de modelele mai scumpe la care aceasta este de 1066 MHz.Fiecare nucleu are viteza specificata in tabelul de mai jos, dar asta nu inseamna ca un procesor cu 2 nuclee la frecventa de 1,80 GHz este echivalent cu un procesor cu un singur nucleu la frecventa de 3,6 GHz. O crestere mare de performanta este valabila doar atunci cind procesoarele sint folosite pentru softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe nuclee
-Modelele Core 2 Duo existente sunt urmatoarele-
- E6700 : 2,66 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2
- E6600 : 2,40 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2
- E6400 : 2,13 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- E6300 : 1,86 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- E4300 : 1,80 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- ----------------------------------------------------------
- X6800
: 2,93 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2
→ 10510q1621k ; familia Core 2 Extreme
3.Procesoarele Intel Core 2 Quad .
Ce inseamna Quad Core? Sunt Procesoarele cu 4 nuclee.
Procesoarele Core 2 Quad sint fabricate pe baza nucleului Kentsfield (compus din doua nuclee Conroe puse unul linga altul) si au frecventa magistralei principale (FSB) de 1066 MHz. Ele folosesc instructiunile pe 64 de biti (EM64T) si suporta tehnologiile de virtualizare ("Intel Virtualization Technology") si de eficientizare a consumului energetic ("Enhanced SpeedStep Technology"), dar nu si tehnologia Hyper-Threading. Aceste procesoare au nevoie de placi de baza cu soclu LGA775.
- Modele de Core 2 Quad sunt urmatoarele-
- Q6600 : 2,40 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB)
- --------------------------------------------------------------------------
- QX6700 : 2,66 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB) → familia Core 2 Extreme
4.Procesoarele Intel Core Extreme
Familia Core 2
Extreme include procesoare binucleate sau cvadrinucleate si contine
modelele cele mai performante de procesoare Intel pentru calculatoarele de
birou ("desktops"). Ele inglobeaza nuclee Conroe (X6800) sau Kentsfield (QX6700) si
se instaleaza pe placi de baza in format LGA775.
-Modele existente de Core 2 Extreme-
- X6800 : 2,93 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2
- QX6700 : 2,66 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB)
Iar acum ca am terminat cu cele de la Core sa incepem cu cele de la Pentium.
II.Procesoare Pentium (Single Core)
Procesoarele Pentium au
fost pina in anul 2006 cele mai puternice procesoare produse de Intel si
sînt indicate pentru cei care doresc sa foloseasca calculatorul si
pentru jocuri de ultima generatie sau pentru prelucrare
audio-video. Procesoarele Pentium fabricate în prezent sînt dintr-a patra
generatie (Pentium 4), dar se mai gasesc în vînzare la mîna a doua
si sisteme cu procesoare din generatia a treia (Pentium 3, denumire
scrisa de obicei Pentium III).
Procesoarele Pentium 4
atita si sînt dotate cu un
set nou de instructiuni, numit SSE3, care nu exista la procesoarele
bazate pe nuclee mai vechi si care va fi pus în valoare de creatorii de
softuri. Pe de alta parte nucleul Prescott
are un consum de electricitate mai crescut si degaja mai multa
caldura în timpul functionarii intensive decît nucleul
Northwood, ceea ce reprezinta un dezavantaj. Nucleul Prescott 2M isi are
numele de la includerea a 2 MB de memorie cache L2 si a fost folosit pentru
unele procesoare Pentium 4 din familia 6xx si pentru cel mai performant
dintre procesoarele Pentium 4 Extreme Edition (P4 EE 3.73). Nucleul Cedar
Mill este asemanator cu Prescott,
dar fiind fabricat cu o tehnologie de 65 nm are un consum de electricitate
mai scazut, deci si o emisie de caldura mai redusa.
Modelele din familiile 5xx
(550, 540, 530, etc.) si 6xx (670, 660, 650, etc.) sint ultimele
reprezentante ale generatiei de procesoare mononucleate Pentium 4. Ceea ce le
deosebeste de familiile precedente de procesoare Pentium 4 este posibilitatea
folosirii tehnologiei EM64T
(Enhanced Memory 64 Technology), adica folosirea instructiunilor pe 64 de
biti. Acestea au nevoie pentru a functiona de placi de baza care sa suporte
tehnologia EM64T la nivel de BIOS, iar la nivel software de sisteme de
operare (Windows XP x64 sau Linux) si de aplicatii pe 64 de biti.
Procesoarele Pentium 4 Extreme Edition
Procesoarele Pentium 4 XE sînt cele mai performante procesoare din generatia Pentium 4. Majoritatea acestor procesoare au fost bazate pe nucleul Gallatin, iar una dintre caracteristicile lui care au contribuit din plin la sporul de performanta a fost prezenta unui nivel de memorie cache L3 cu o marime de 2 MB, care se adauga memoriei cache L2 de 512 KB. Procesoarele Pentium 4 Extreme Edition nu au nevoie de placi de baza speciale, ele putînd fi montate pe placile de baza obisnuite pentru Pentium 4 si anume "socket 478" sau "socket LGA775". Astfel, procesorul P4 XE 3.4 GHz exista atit in varianta pentru soclu 478 cit si in varianta pentru soclu LGA775. Cel mai puternic reprezentant al acestei familii este procesorul Pentium 4 XE 3.73 GHz, care a fost construit exclusiv pentru formatul de soclu LGA775, fiind bazat pe nucleul Prescott 2M.
O parte din procesoarele Pentium 4 cu frecventa de tact de peste 2,4 GHz poseda facilitatea de "Hyper-Threading" (HT), ceea ce înseamna ca un procesor este "vazut" de SO ca fiind de fapt compus din doua procesoare "logice" (virtuale) care functioneaza la frecventa de ceas nominala a procesorului real. Unele aplicatii sînt optimizate pentru modul multifir ("multithread") sau pentru sistemele multiprocesor si ca urmare ele vor rula mai rapid pe un sistem dotat cu un procesor Pentium 4, chiar daca acest sistem doar "emuleaza" un sistem biprocesor, fara a fi si în realitate unul. De asemenea tehnologia HT aduce un avantaj în situatia lucrului simultan cu mai multe aplicatii sau în cazul în care unele aplicatii ruleaza automat în fundal. Performanta unui sistem dotat cu un procesor care utilizeaza tehnologia "Hyper-Threading" nu este însa la fel de mare ca a unui sistem dotat cu doua procesoare reale (identice cu cel folosit în sistemul monoprocesor), din cauza faptului ca procesoarele "logice" trebuie totusi sa împarta resursele procesorului real. Cresterea de performanta este de obicei de ordinul 10-30 %, dar exista si situatii în care tehnologia HT trebuie dezactivata pentru ca ea încetineste activitatea procesorului în anumite aplicatii. Pentru a putea folosi tehnologia HT este nevoie de o placa de baza compatibila si de un SO (Windows XP sau unele distributii de Linux) optimizat pentru aceasta tehnologie. Activarea sau dezactivarea tehnologiei HT se face din BIOS-ul placii de baza.
Procesoarele Dual Core
Familia Pentium D cuprinde modelele Pentium D 8xx si Pentium D 9xx. Procesoarele Pentium D folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), insa nu si tehnologia Hyper-Threading, care a fost dezactivata.
Procesoarele Pentium 4 Extreme Edition
Procesoarele Pentium 4 XE sînt cele mai performante procesoare din generatia Pentium 4. Majoritatea acestor procesoare au fost bazate pe nucleul Gallatin, iar una dintre caracteristicile lui care au contribuit din plin la sporul de performanta a fost prezenta unui nivel de memorie cache L3 cu o marime de 2 MB, care se adauga memoriei cache L2 de 512 KB. Procesoarele Pentium 4 Extreme Edition nu au nevoie de placi de baza speciale, ele putînd fi montate pe placile de baza obisnuite pentru Pentium 4 si anume "socket 478" sau "socket LGA775". Astfel, procesorul P4 XE 3.4 GHz exista atit in varianta pentru soclu 478 cit si in varianta pentru soclu LGA775. Cel mai puternic reprezentant al acestei familii este procesorul Pentium 4 XE 3.73 GHz, care a fost construit exclusiv pentru formatul de soclu LGA775, fiind bazat pe nucleul Prescott 2M.
O parte din procesoarele Pentium 4 cu frecventa de tact de peste 2,4 GHz poseda facilitatea de "Hyper-Threading" (HT), ceea ce înseamna ca un procesor este "vazut" de SO ca fiind de fapt compus din doua procesoare "logice" (virtuale) care functioneaza la frecventa de ceas nominala a procesorului real. Unele aplicatii sînt optimizate pentru modul multifir ("multithread") sau pentru sistemele multiprocesor si ca urmare ele vor rula mai rapid pe un sistem dotat cu un procesor Pentium 4, chiar daca acest sistem doar "emuleaza" un sistem biprocesor, fara a fi si în realitate unul. De asemenea tehnologia HT aduce un avantaj în situatia lucrului simultan cu mai multe aplicatii sau în cazul în care unele aplicatii ruleaza automat în fundal. Performanta unui sistem dotat cu un procesor care utilizeaza tehnologia "Hyper-Threading" nu este însa la fel de mare ca a unui sistem dotat cu doua procesoare reale (identice cu cel folosit în sistemul monoprocesor), din cauza faptului ca procesoarele "logice" trebuie totusi sa împarta resursele procesorului real. Cresterea de performanta este de obicei de ordinul 10-30 %, dar exista si situatii în care tehnologia HT trebuie dezactivata pentru ca ea încetineste activitatea procesorului în anumite aplicatii. Pentru a putea folosi tehnologia HT este nevoie de o placa de baza compatibila si de un SO (Windows XP sau unele distributii de Linux) optimizat pentru aceasta tehnologie. Activarea sau dezactivarea tehnologiei HT se face din BIOS-ul placii de baza.
Procesoarele Dual Core
Familia Pentium D cuprinde modelele Pentium D 8xx si Pentium D 9xx. Procesoarele Pentium D folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), insa nu si tehnologia Hyper-Threading, care a fost dezactivata.
- Pentium D 8xx sint procesoare bazate pe nucleul Smithfield si au o memorie cache L2 de 2 MB. Modelele existente sint : Pentium D 805, 820 (2,8 GHz), 830 (3 GHz) si 840 (3,2 GHZ), ambele nuclee componente avind frecventa de tact specificata in paranteza. Acest tip de procesoare a fost scos din productie in anul 2006.
- Pentium D 9xx sint procesoare bazate pe nucleul Presler si au o memorie cache L2 de 4 MB. Modelele existente sint : Pentium D 915 (2,8 GHz), 920 (2,8 GHz), 930 (3 GHz), 940 (3,2 GHz), 945, 950 (3,4 GHz) si 960 (3,6 GHz), ambele nuclee componente avind frecventa de tact specificata in paranteza.
Familia Pentium XE contine cele
mai puternice procesoare Pentium produse de compania Intel. Ele au tehnologia
Hyper-Threading activata si folosesc bineinteles si instructiunile pe 64 de
biti (EM64T).
Familia de procesoare Celeron D cuprinde modele bazate pe nucleele Prescott si Cedar Mill. Ele au o performanta notabil crescuta fata de procesoarele Celeron din generatiile anterioare, chiar si la o frecventa de tact egala. Acest lucru se datoreaza mai multor factori si anume : marimea memoriei cache L2 s-a dublat sau cvadruplat (L2 = 256 KB Prescott / L2 = 512 KB Cedar Mill), viteza magistralei principale a crescut si ea (533 MHz, fata de 400 MHz cît aveau cele mai performante procesoare Celeron cu nucleu Northwood) si a fost introdus setul de instructiuni SSE3. Pe de alta parte procesoarele Celeron, indiferent de generatie, nu suporta tehnologia Hyper-Threading, aceasta raminind apanajul procesoarelor Pentium 4.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 Intel a inceput sa produca si procesoare Celeron D care folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu modelele Celeron D 326, 331, 336, 341, 346, 351, 352, 355, 356, 360. Acestea au frecvente de tact de la 2,53 la 3,46 GHz si folosesc formatul de soclu LGA775.
Cele mai noi modele de Celeron D (352, 356 si 360) inglobeaza nucleu Cedar Mill si sint fabricate cu ajutorul tehnologiei de 65 nm, ceea ce inseamna ca au un consum de energie mai mic si deci se incalzesc mai putin.
Procesoarele Celeron cu frecventa de tact sub 2 Ghz sînt indicate pentru calculatoare folosite pentru aplicatii mai putin solicitante. Aceasta nu înseamna ca ele nu pot fi folosite pentru jocuri sau editare audio-video, ci doar ca performanta lor în aceste cazuri este mult scazuta fata de procesoarele Pentium de ultima generatie, în principal datorita cantitatii mici de memorie cache. Procesoarele Celeron cu viteze de 2 GHz sau mai mult pot fi folosite însa si pentru aplicatii solicitante, desi cantitatea (relativ) redusa de memorie cache L2 îsi pune în continuare amprenta asupra performantelor procesorului, exceptie facînd bineinteles procesoarele Celeron D cele mai noi.
Procesoarele Athlon 64 sînt varianta mai putin performanta (si în acelasi timp mai ieftina) a procesoarelor AMD mononucleate pe 64 de biti, dar ele intrec în performanta procesoarele Sempron sau Athlon XP cu aceeasi frecventa de tact. Ele sînt construite folosind nucleele "Newcastle", "Clawhammer", "Winchester" si "Venice. Cel mai puternic reprezentant al familiei Athlon 64 este procesorul Athlon 64 4000+ (frecventa reala 2,4 GHz), care are 939 de pini. El este construit pe baza nucleului Clawhammer (la fel ca si Athlon 64 FX-53, care are aceeasi frecventa de tact), avind controler de memorie bicanal si o cantitate de memorie cache L2 de 1 MB.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 AMD a inceput sa produca si procesoare Sempron care folosesc tehnologia AMD64 (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu versiunile 2600+, 2800+, 3000+, 3100+, and 3300+. Ele se deosebesc de modelele pe 32 de biti prin intermediul codului OPN.
- Pentium XE 840 este bazat pe nucleul Smithfield, are 2 MB cache L2, frecventa de 3,2 GHz si magistrala de date (FSB) de 800 MHz.
- Pentium XE 955 este bazat pe nucleul Presler, are 4 MB cache L2, frecventa de 3,46 GHz si magistrala de date (FSB) de 1066 MHz.
- Pentium XE 965 este bazat pe nucleul Presler, are 4 MB cache L2, frecventa de 3,46 GHz si magistrala de date (FSB) de 1066 MHz.
III.Celeron
Procesoarele Celeron moderne au nucleu de procesor Pentium 4 (varianta Wilamette, Northwood, Prescott sau Cedar Mill), dar în trecut procesoarele Celeron foloseau acelasi nucleu ca si procesoarele Pentium mai vechi cu o generatie.Familia de procesoare Celeron D cuprinde modele bazate pe nucleele Prescott si Cedar Mill. Ele au o performanta notabil crescuta fata de procesoarele Celeron din generatiile anterioare, chiar si la o frecventa de tact egala. Acest lucru se datoreaza mai multor factori si anume : marimea memoriei cache L2 s-a dublat sau cvadruplat (L2 = 256 KB Prescott / L2 = 512 KB Cedar Mill), viteza magistralei principale a crescut si ea (533 MHz, fata de 400 MHz cît aveau cele mai performante procesoare Celeron cu nucleu Northwood) si a fost introdus setul de instructiuni SSE3. Pe de alta parte procesoarele Celeron, indiferent de generatie, nu suporta tehnologia Hyper-Threading, aceasta raminind apanajul procesoarelor Pentium 4.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 Intel a inceput sa produca si procesoare Celeron D care folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu modelele Celeron D 326, 331, 336, 341, 346, 351, 352, 355, 356, 360. Acestea au frecvente de tact de la 2,53 la 3,46 GHz si folosesc formatul de soclu LGA775.
Cele mai noi modele de Celeron D (352, 356 si 360) inglobeaza nucleu Cedar Mill si sint fabricate cu ajutorul tehnologiei de 65 nm, ceea ce inseamna ca au un consum de energie mai mic si deci se incalzesc mai putin.
Procesoarele Celeron cu frecventa de tact sub 2 Ghz sînt indicate pentru calculatoare folosite pentru aplicatii mai putin solicitante. Aceasta nu înseamna ca ele nu pot fi folosite pentru jocuri sau editare audio-video, ci doar ca performanta lor în aceste cazuri este mult scazuta fata de procesoarele Pentium de ultima generatie, în principal datorita cantitatii mici de memorie cache. Procesoarele Celeron cu viteze de 2 GHz sau mai mult pot fi folosite însa si pentru aplicatii solicitante, desi cantitatea (relativ) redusa de memorie cache L2 îsi pune în continuare amprenta asupra performantelor procesorului, exceptie facînd bineinteles procesoarele Celeron D cele mai noi.
-AMD-
AMD Single Core se impart in 3 categorii
Athlon 64 Athlon 64Fx Sempron
-Athlon64-
Procesoarele Athlon 64 sînt varianta mai putin performanta (si în acelasi timp mai ieftina) a procesoarelor AMD mononucleate pe 64 de biti, dar ele intrec în performanta procesoarele Sempron sau Athlon XP cu aceeasi frecventa de tact. Ele sînt construite folosind nucleele "Newcastle", "Clawhammer", "Winchester" si "Venice. Cel mai puternic reprezentant al familiei Athlon 64 este procesorul Athlon 64 4000+ (frecventa reala 2,4 GHz), care are 939 de pini. El este construit pe baza nucleului Clawhammer (la fel ca si Athlon 64 FX-53, care are aceeasi frecventa de tact), avind controler de memorie bicanal si o cantitate de memorie cache L2 de 1 MB.
- Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Clawhammer" (3200+, 3400+ si 3700+) au 754 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 754), poseda un controler de memorie monocanal ("single channel"), o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 64 biti (ceea ce le face mai putin performante) si o cantitate de memorie cache L2 de 1024 KB.
- În ceea ce le priveste pe procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Newcastle" lucrurile sînt ceva mai complicate. Primele procesoare Athlon 64 (2800+, 3000+, 3200+, 3400+) cu nucleu "Newcastle" aveau 754 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 754) posedau un controler de memorie monocanal ("single channel"), o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 64 biti (ceea ce le facea mai putin performante) si o cantitate de memorie cache L2 de 512 KB. Procesoarele din a doua serie Athlon 64 cu nucleu "Newcastle" (3500+, 3800+) au 939 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 939) poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel"), o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 128 biti (la fel ca procesoarele Athlon 64 FX) si o cantitate de memorie cache L2 de 512 KB.
- Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Winchester" (3000+, 3200+ si 3500+) au 939 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 939), poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel") si o cantitate de memorie cache L2 de 512 KB. Deosebirea intre nucleele Newcastle si Winchester tine exclusiv de procesul de fabricatie, primele fiind fabricate cu tehnologie de 130 nm (0,13 microni) iar celelalte, mai noi, cu tehnologie de 90 nm (0,09 microni). Tehnologia de 90 nm permite atit scaderea costurilor de productie cit si un consum de electricitate mai mic, ceea ce are ca efect o temperatura mai scazuta.
- Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Venice" (3000+, 3200+, 3400+, 3500+, 3800+) sint fabricate cu tehnologie de 90 nm, au 754 sau 939 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 754 sau 939), poseda instructiunile SSE3, au un controler de memorie imbunatatit si un voltaj mai mic de functionare, ultima caracteristica contribuind la mentinerea unei temperaturi mai scazute fata de nucleele precedente.
- Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "San Diego" (3500+, 3700+, 4000+) sint fabricate cu tehnologie de 90 nm si au 939 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 939).
- Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Orleans" (3000+, 3200+, 3500+, 3800+) sint fabricate cu tehnologie de 90 nm si au 940 de pini (sînt compatibile cu PB Socket AM2).
-Athlon 64 FX-
Procesoarele Athlon 64 FX (versiunile 57, 55, 53 si 51) au fost de la inceput concepute pentru a fi varianta mai performanta (si în acelasi timp mai scumpa) a procesoarelor AMD pe 64 de biti cu un singur nucleu. Ele poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel"), o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 128 biti si o cantitate de memorie cache L2 de 1024 KB (1 MB).- Primele procesoare Athlon 64 FX-51 si FX-53 inglobau nucleul "Sledgehammer", aveau 940 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 940) si, lucru foarte important, aveau nevoie pentru a functiona de o memorie RAM speciala ("Registered DDRAM").
- Compania AMD a decis ulterior incetarea productiei procesoarelor FX-51 si intrarea în productie a unor procesoare Athlon 64 FX-53 care inglobeaza nucleul "Clawhammer" si au 939 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 939). Mai important, AMD a hotarit ca toate procesoarele Athlon 64 FX produse din acel moment vor functiona cu memorie RAM obisnuita, nemaifiind nevoie de memoria RAM speciala de tipul "Registered DDRAM". Memoria RAM obisnuita are doua avantaje fata de cea speciala ("registered") si anume este mai rapida si mai ieftina.
- Athlon 64 FX-57 (frecventa reala 2,8 GHz) are 939 de pini si este construit pe baza nucleului "San Diego", beneficiind deci de un controler de memorie imbunatatit si de compatibilitate cu setul de instructiuni SSE3. Este ultimul procesor Athlon 64 FX construit cu un singur nucleu.
-Sempron-
Procesoarele Sempron au fost construite de-a lungul timpului folosind cinci tipuri de nuclee si anume Thoroughbred B, Barton, Paris, Palermo si Manila.- Primele procesoare Sempron de la 2200+ (frecventa reala 1,5 GHz) la 2800+ (frecventa reala 2 GHz) au fost fabricate folosind nucleul Thoroughbred B si erau conforme cu formatul "socket A" pentru placile de baza. Toate procesoarele Sempron bazate pe nucleul Thoroughbred B de la 2200+ la 2800+ au o cantitate de memorie cache L2 de 256 KB, ceea ce le face mult mai performante decit predecesoarel lor, Duron, care aveau doar 64 KB.
- Sempron 3000+ (frecventa reala 2 GHz - 512 KB cache L2) a fost initial fabricat folosind nucleul Barton, conform cu formatul "socket A" pentru placile de baza. Ulterior a fost fabricat cu nucleul Palermo (frecventa reala 1,8 GHz - 128 KB cache L2). Procesorul Sempron 3000+ cu nucleu Barton are 512 KB memorie cache L2, la fel ca si procesoarele Athlon XP construite pe baza aceluiasi nucleu. Procesorul Sempron 3100+ cu nucleu Paris are 256 KB memorie cache L2.
- Sempron 3100+ (frecventa reala 1,8 GHz) este fabricat folosind nucleul Paris (similar cu cel folosit pentru procesoarele Athlon 64) si este conform cu formatul "socket 754" pentru placile de baza. Toate procesoarele de mai sus au fost fabricate cu o tehnologie de 130 nm.
- Procesoarele Sempron mai noi fabricate pentru formatul Socket 754 au fost realizate cu ajutorul tehnologiei de 90 nm, inglobeaza nucleul Palermo si au valorile nominale ("ratings") : 2600+ (frecv. reala 1,6 Ghz), 2800+ (1,6 Ghz), 3000+ (1,8 GHz), 3100+ (1,8 GHz), 3300+ (2 GHz) si 3400+ (2 GHz). Diferenta de performanta dintre modelele 3300+ si 3400+ (sau dintre 3000+ si 3100+) nu este data de frecventa de functionare, care este aceeasi, ci de cantitatea de memorie cache L2. Procesoarele construite pe baza nucleului Palermo au cantitati diferite de memorie cache L2 si anume : 2600+ (128 KB); 2800+ (256 KB), 3000+ (128 KB), 3100+ (256 KB), 3300+ (128 KB), 3400+ (256 KB).
- Cele mai noi procesoare Sempron (modele de la 2800+ la 3600+) sint realizate pe baza nucleului Manila si folosesc soclul AM2.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 AMD a inceput sa produca si procesoare Sempron care folosesc tehnologia AMD64 (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu versiunile 2600+, 2800+, 3000+, 3100+, and 3300+. Ele se deosebesc de modelele pe 32 de biti prin intermediul codului OPN.
-AMD Dual Core- se impart in 2 categorii
Athlon 64 FX Athlon 64 X2
-Athlon 64 FX-
Incepind cu anul 2006 AMD a decis ca procesoarele din familia Athlon 64 FX sa fie fabricate folosind doua nuclee. Primii reprezentanti ai acestei familii (Athlon 64 FX-51, 53, 55, 57) aveau un singur nucleu.- Athlon 64 FX-60 este construit pe baza nucleului Toledo, avind frecventa reala de 2,6 GHz. El este compatibil cu placile de baza cu Soclu 939 si are 2 MB memorie cache (cite 1 MB pentru fiecare din cele doua nuclee). Controlerul de memorie este bicanal si are o interfata de lucru cu memoria cache L2 de 128 de biti.
- Athlon 64 FX-62 | FX-70 | FX-72 | FX-74 sint construite pe baza nucleului Windsor, avind frecventa reala de 2,8 GHz (FX-62) | 2,6 GHZ (FX-70) | 2,8 GHz (FX-72) | 3 GHz (FX-74). Sint compatibile cu placile de baza cu Soclu AM2 si au 2 MB memorie cache (cite 1 MB pentru fiecare din cele doua nuclee).
-Athlon 64 X2-
Familia de procesoare Athlon 64 X2 include modelele :- 6000+ : 3,0 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- 5600+ : 2,8 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- 5400+ : 2,8 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 5200+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- 5000+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 4800+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- 4600+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 4400+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2
- 4200+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 4000+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 3800+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2
- 3600+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 512 KB memorie cache L2